Eternal Sunshine of the Spotless Mind

Eternal Sunshine of the Spotless Mind

Nota mea: ********** Pentru un film minunat si un actor Jim Carrey care a jucat un rol intradevar de nota  10 cu felicitari!

“I’m Clementine! Can I borrow a piece of you chicken ?

… and then you just took it without even waiting for an answer.

We’re so intimate! Like we’re already lovers!”

Una e sa-ti stergi o persoana din minte. Cu totul altceva e s-o scoti de la inima. Intr-o zi de Sfantul Valentin, pe o plaja sfichiuita de ninsoare, Joel o zareste pentru prima dată pe Clementine. Aparitia ei il intrerupe dintr-o meditatie la fel de posomorata ca vremea, despre reputatia nemeritat de bună de care se bucură nisipul; Care nisip ? Nisipul acoperit de fulgii de zapada, care este un mis en scene, in care intra o fată cu părul albastru.

Baiatul este timid, fata este cam nebuna. Joel este un om cu un aer usor neingrijit, de parca actiunea s-ar petrece in lumina neiertatoare a  unei dimineti de după o noapte pierduta. Nimic nu este accidental. Tupeul, curajul debordant al ei nestudiat o impinge sa-l intrebe: “tu esti mai inchis in tine nu ?” Vede in el acel om cu trasaturi obisnuite,  linistit, aproape inhibat şi foarte credibil. Îl abordeaza din nou, in tren, petrec the best fucking night of their entire fucking life;

“what took you so long ?

I just walked in!

Did you miss me ?

Oddly enough I DO!

You said I DO! That means we’re married!

I guess so…”

Acea prima doza de tristete, de aiureala care te poarta confuz în povestea lor, este inserata prin lacrimile lui Joel de la inceput. Au mai fost o data pe drumul cel bun, ba chiar au avut timp sa se indeparteze de el si sa parcurga pana la capat un alt drum, unul foarte prost. Clementime a fost cea care a renuntat la Joel si a scapat de o sarcina mult mai cumplita, toate amintirile legate de Joel, expulzandu-l precum un locatar nedorit de vecini, cu toate catrafusele si animalele sale nesuferite. Astfel dorinta lui de a se razbuna il poarta in faţa “tehnologiei de casa” din cadrul firmei Lacuna Inc., care are acel aer de rutina al unui service de avorturi de sentimente, care il va ajuta si pe el sa o stearga pe Clementine. “oh my darling, oh my darling!” Ceea ce urmeaza este socant, tehnicieni ii invadeaza atat casa cat si moartea, pardon somnul, incercand sa il ajute sa stearga o parte din ea, dar si profitand de toate aceste amintiri pentru a-si forţa norocul cu Clementine, folosindu-se de tot ceea ce a aflat despre ea. De la ultima cearta, la prima intalnire, Joel este protagonistul unui proces de rewind + delete. Secventele incep sa se stearga. Imaginile incep sa tremure, vocile se distorsioneaza, paharele dispar din amintirea unei petreceri, calatorii dispar din amintirea unei gari si, la un moment dat tacanitul tastelor de la calculatorul conectat la memoria lui Joel sugerează rapaitul unei mitraliere care-i rade amintirile lui Joel.

Aici puterea acestor secvenţe (apropiata de teroare) provine din faptul ca aria masacrului se extinde inexorabil spre inceputul nevinovat al iubirii, spre lucrurile frumoase care au fost condamnate la disparitie pentru simplul motiv ca mai tarziu s-au degradat. Principiul deux ex machina nu functioneaza aaa cum este menit sa o faca. Aici este materializat intr-un obiect bizar, futuristic in contrast cu prezentul cu un singur scop: exterminarea unui sentiment de dragoste, unei amintiri a unei vieti, care se vrea traita in liniste. Joel decide sa puna capat acestui masacru. Si totul ia o întorsatura cutremuratoare cand apeleaza la ajutorul ei sa evite toate aceste tentative de crimă la adresa amintirilor sale.

„Please let me keep this memory!”

Cauta soluţii: incearca sa evadeze impreuna de pe teritoriul amintirilor condamnate si sa se refugieze in ascunzatorile memoriei lui, acolo unde-si pastreaza cele mai rusinoase amintiri din copilarie si din adolescenta. “Joel, hide me in your humiliation!”. Clementine pastreaza o constiinţă inexplicabila a absentei celuilalt, asa cum un perete alb pastreaza conturul tabloului care era agatat acolo. Cine ar vrea sa piardă o asemenea amintire ? Eu unul NU.

„This is it, Joel. It’s going to be gone soon.

I know.

What do we do?

Enjoy it.”


Published in: on 4 Februarie 2010 at 00:35  Comments (4)  

The URI to TrackBack this entry is: https://dreamerbsbfan.wordpress.com/2010/02/04/eternal-sunshine-of-the-spotless-mind/trackback/

RSS feed for comments on this post.

4 comentariiLasă un comentariu

  1. un film care te face sa te gandesti la importanta amintirilor…atat a celor valoroase cat si a celor pe care le „accesam” din cand in cand…
    un film care are ca tema iubirea si care te face sa te gandesti la compatibilitate…karma…si suflet pereche…
    un film interesant si foarte frumos, cu un sfarsit pe placul meu…care are ca si concluzie faptul ca suntem sclavii iubirii si oricat de mult am fugi de ea, la un moment dat tot ne va ajunge din urma si ne va supune…
    multumesc…

  2. Hmmmm,suna interesant.O sa incerc sa-l vad.
    Multumesc pt recomandare.

  3. WOW! Kate Winslet cu par verde LOL Si totusi dupa cele citite nu pare a fi o comedie.
    Merci de recomandare, am sa incerc sa-l vad😉

  4. Pai este o poveste de dragoste dintre 2 oameni nesiguri pe ie si pe sentimentele pe care le au unul fata de celalat…se merita vazut filmul asta !!!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: